Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL denunță public proiectul noii legi a salarizării, în forma în care acesta este promovat în prezent, ca fiind o construcție legislativă care, dincolo de formulările aparent corecte, ignoră realitatea din sistemul judiciar și sfidează în mod direct hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materia drepturilor salariale. Totodată, nu respectă rolul grefierului în înfătuirea actului de justiție.
Așa-numitul „principiu al legalității” este transformat, în fapt, într-un instrument prin care sunt ocolite efectele hotărârilor judecătorești. Stabilirea unor limite minime și maxime, fără raportare la drepturile deja recunoscute în instanță, arată fără echivoc că Guvernul continuă să ignore deliberat autoritatea de lucru judecat, încercând să reseteze, prin lege, ceea ce instanțele au stabilit definitiv. Nu discutăm despre o simplă opțiune legislativă, ci despre o atingere directă adusă statului de drept.
Invocarea „principiului nediscriminării” este, la rândul ei, pur formală. În realitate, personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete este din nou plasat pe ultima treaptă, cu coeficienți inferiori altor funcții comparabile. Mai mult, mecanismele tranzitorii de compensare nu rezolvă problema de fond, ci doar o amână: noii angajați vor intra în sistem pe salarii net inferioare, pentru aceeași muncă și aceeași responsabilitate. Aceasta înseamnă discriminare instituționalizată, nu eliminarea ei.
La fel, „principiul egalității” este golit de conținut prin stabilirea unor coeficienți inferiori celor existenți în prezent. Se creează astfel un sistem dual, în care o categorie este protejată temporar, iar alta este defavorizată structural. Această ruptură între angajați va genera inevitabil noi litigii și tensiuni în sistem.
Referirea la „principiul stimulării” rămâne pur declarativă în condițiile în care, în fapt, salariile sunt înghețate, iar munca depusă nu este reflectată în mod real în nivelul de salarizare. Nu poate exista performanță acolo unde recunoașterea financiară este blocată.
În ceea ce privește „principiul ierarhizării”, acesta este încălcat în mod evident. Pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, personalul auxiliar de specialitate are cel mai mic coeficient de ierarhizare, iar pe verticală este poziționat sub funcții care nu participă efectiv la înfăptuirea actului de justiție. Este o construcție care ignoră realitatea și răstoarnă logica sistemului.
Trebuie spus fără echivoc: grefierul nu doar „ajută”, ci participă efectiv la înfăptuirea actului de justiție. Orice formulare contrară este greșită și trebuie corectată, inclusiv din perspectivă salarială.
În prezent, se creează un paradox greu de justificat: grefierul are unul dintre cei mai mici coeficienți, deși este singura funcție din sistem a cărei absență sau eroare poate anula întregul act de justiție.
Experiența anterioară ar fi trebuit să fie suficientă. Legea nr. 153/2017 a generat exact această situație, în care statul a fost obligat, prin mii de hotărâri definitive, să recunoască drepturi salariale subevaluate inițial. În prezent, grefierii au obținut în instanță aplicarea VRS 605,225 lei, majorată cu 25%, drepturi consolidate juridic. Orice încercare de a le ignora va conduce, inevitabil, la un nou val masiv de litigii.
În plus, această abordare contravine obligațiilor asumate prin PNRR, unde se solicită echitate și predictibilitate, precum și rezolvarea inechităților. O lege care generează inechități și ignoră drepturi câștigate nu este o reformă, ci o eroare legislativă majoră.
De asemenea, sporurile de confidențialitate și suprasolicitare neuropsihică nu pot fi tratate ca elemente opționale. Ele reflectă condiții reale de muncă și obligații profesionale permanente. Excluderea sau ignorarea lor în construcția salarială reprezintă repetarea unei greșeli deja sancționate de instanțe, cu consecințe financiare inevitabile pentru stat.
Soluția este una clară: integrarea acestor elemente în salariul de bază printr-un coeficient real, care să reflecte atât drepturile câștigate, cât și complexitatea funcției. Orice altă abordare va fi contestată în instanță.
În ceea ce privește această lege, BNS a formulat două propuneri, ambele fiind acceptate de reprezentanții PSD: organizarea consultărilor pe fiecare familie ocupațională, cu participarea simultană a angajatorilor și a organizațiilor sindicale, pentru a evita diferențele de viziune rezultate din consultări separate, diferențe care au existat în trecut.
În lipsa unor corecții reale, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor va fi pus în situația de a demonstra, în mod concret, ceea ce astăzi este ignorat: FĂRĂ GREFIERI, ACTUL DE JUSTIȚIE NU SE POATE REALIZA. Ședințele de judecată nu pot avea loc, iar hotărârile judecătorești fără semnătura grefierului sunt lovite de nulitate.
În aceste condiții, dacă proiectul va continua în forma actuală, vom demara ample forme de protest, inclusiv prin suspendarea și oprirea activității, pentru a apăra funcționarea reală a sistemului de justiție și drepturile legitime ale celor care îl susțin zi de zi.
*IDentitate profesională!
Echipa SNGJ Dicasterial