În perioada aprilie–mai 2025, Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a realizat, în premieră la nivel național, un studiu sociologic complex privind provocările profesionale cu care se confruntă grefierii din România. Cercetarea a fost desfășurată în cadrul Sub-activității A1.4 din proiectul:

„Sprijinirea parteneriatului social în domeniul justiției Dicasterial – Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița”
Cod SMIS: 305533
Program: Educație și Ocupare (PEO) 2021–2027
Prioritate: P01 – Modernizarea instituțiilor pieței muncii
Apel: PEO/58/PEO_P1/OP4/ESO4.2/PEO_A7
Obiectiv specific: ESO4.2 – Modernizarea instituțiilor și serviciilor pieței muncii

🔍 Ce cuprinde studiul?
✔️ Un eșantion de 770 de grefieri, membri ai SNGJ Dicasterial
✔️ O cercetare științifică bazată pe metodologie riguroasă (chestionar sociologic mixt)
✔️ O analiză aprofundată privind:

⚖️ Dezechilibrul muncă–viață personală

• 67% dintre membrii sindicali declară că experimentează un dezechilibru între muncă și viața personală, considerând că preocupările profesionale și timpul petrecut la serviciu afectează negativ calitatea timpului liber sau a celui dedicat familiei.

🔥 Fenomenul de burnout

• 65% au declarat că, din cauza oboselii acumulate după o zi de muncă, le este dificil să se deconecteze și să se relaxeze;
• 55% susțin că volumul de muncă și specificul activității desfășurate le generează un puternic sentiment de epuizare;
• 51% afirmă că se simt obosiți și în disconfort chiar în timpul programului de lucru.

📈 Volumul excesiv de muncă și deficitul de personal

• 96% dintre respondenți reclamă faptul că trebuie să gestioneze un volum excesiv de muncă;
• 87% semnalează deficitul de resurse umane cu care se confruntă instituțiile și organizațiile de apartenență.

🧰 Lipsa resurselor pentru desfășurarea eficientă a activității

• 66% dintre respondenți declară că nu beneficiază de resursele necesare pentru a-și desfășura eficient activitatea profesională.

🏢 Climatul organizațional și relațiile ierarhice

• 90% consideră că relațiile ierarhice sunt marcate de inechități între categoriile de personal;
• 59% au observat conduite inadecvate ale factorilor de conducere;
• 55% apreciază că mediul de lucru este afectat de tensiuni și conflicte între colegi;
• 36% declară că, în instituțiile de apartenență, se practică inechități de gen.

📉 Percepția asupra statutului profesional, salarizării și viitorului

• 67% dintre respondenți se declară pesimiști privind viitorul lor profesional;
• 82% identifică riscuri pentru sănătatea fizică și psihică drept principal factor de anxietate;
• 81% menționează nivelul salarizării ca sursă majoră de îngrijorare;
• 74% – condiții de muncă deficitare;
• 71% – dezechilibru muncă–viață;
• 52% – relații interpersonale deficitare;
• 94% declară că nu au beneficiat încă de anumite drepturi salariale;
• 83% reclamă discrepanțe salariale;
• 93% susțin că inițiativele legislative recente le afectează negativ statutul profesional, iar 91% – drepturile asociate pensiei de serviciu.

🤝 Rolul și eficiența sindicatului

• 83% consideră că sindicatul le facilitează exprimarea nemulțumirilor legislative;
• 82% – că asigură o reprezentare adecvată a intereselor profesionale în cadrul dialogului social;
• 79% – că poate facilita medierea eficientă a problemelor din cadrul instituțiilor;
• 78% – că oferă protecție a drepturilor salariale;
• 76% – că susține drepturile legate de pensia de serviciu;

💻 Nivel redus de digitalizare și nevoia de formare

• 70% consideră că mediile lor profesionale sunt slab digitalizate;
• 57% întâmpină dificultăți în accesarea cursurilor de specialitate asociate digitalizării;
• 78% afirmă că sunt obligați de specificul activității să utilizeze instrumente digitale;
• 87% anticipează că, în viitor, activitatea lor profesională va depinde tot mai mult de competențele digitale;
• 63% se autoevaluează cu nivel avansat și 36% cu nivel mediu în ceea ce privește competențele digitale.

🎯 De ce este important?
Studiul oferă date obiective, relevante și actuale despre realitățile profesionale din sistemul judiciar, într-un context în care dialogul social, politicile de resurse umane și evoluțiile legislative afectează direct activitatea grefierilor.

📈 Concluziile studiului vor fi utilizate pentru:

• susținerea revendicărilor sindicale în cadrul negocierilor colective;
• fundamentarea propunerilor legislative;
• consolidarea capacității organizației sindicale;
• și, nu în ultimul rând, pentru sensibilizarea partenerilor instituționali privind nevoile reale ale personalului auxiliar de specialitate.

📥 Descarcă studiul complet
📎 👉 Click aici pentru a descărca studiul „Provocările profesionale ale grefierilor”(PDF)