Vreau card de membru!

Somăm C.S.M. să nu împiedice evoluția profesiei de grefier!

Luând act de informarea de presă din data de 31 mai 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii privind scrisorile deschise adoptate de preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel în vederea amânării intrării în vigoare a Legii nr. 11/2024, facem următoarele precizări:

Legea nr. 11 din 2024 prvind statutul grefierilor (…) a fost adoptată în urma unei proceduri parlamentare de durată, fiind depusă la Camera Deputaților în data de 24 februarie 2023 și înaintată la Senat la 8 mai 2023 și adoptată în 11 decembrie 2023.

Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru ministerial, constituit la nivelul Ministerului Justiției, din cadrul căruia au făcut parte, pe lângă reprezentații direcțiilor de specialitate din minister, reprezentanții tuturor organizațiilor sindicale și profesionale constituite la nivelul profesiei, precum și reprezentanți ai instituțiilor sistemului judiciar: Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.

Astfel, proiectul de lege a fost rezultatul lucrărilor grupului de lucru ministerial care s-au derulat pe parcursul anilor 2021-2022, fiind pus în transparență decizională în data de 22.11.2022.

Suplimentar, urmare adoptării și publicării sale în Monitorul Oficial al României, Ministerul Justiției a exercitat un rol activ și a întreprins demersuri pentru pregătirea intrării în vigoare a noului statut al grefierului, organizând o întâlnire în acest sens în data de 3 aprilie 2024, la care au participat reprezentanți ai MJ, CSM, ÎCCJ și PICCJ, ai organizațiilor sindicale constituite la nivelul profesiei și ai comisiilor juridice parlamentare.

În cadrul ședinței s-au identificat principalele măsuri ce trebuie adoptate în acest sens, respectiv:

  • cei doi ordonatori principali de credite ai instanțelor și parchetelor vor întocmi o situație statistică a posturilor existente și viitoare, ca urmare a reîncadrărilor pe noile funcții, în vederea întocmirii, avizării și aprobării noilor state de funcții și de personal;
  • CSM va proceda la elaborarea regulamentelor prevăzute de noul statut (s-a constatat că, deși avea obligația legală și a avut la dispoziție trei luni pentru acest lucru, CSM nu a elaborat niciun regulament); cu toate acestea, SNGJ Dicasterial și-a asumat rolul activ de a înainta o solicitare către această instituție în vederea prezentării și prioritizării ordinii în care trebuie elaborate aceste regulamente, în timpul util și pentru a nu întârzia intrarea în vigoare a legii;
  • MJ și-a asumat rolul de a întreprinde demersurile legale ce se impun și care îi revin potrivit competențelor, inclusiv sub aspectul salarizării (aspect criticat în cuprinsul scrisorii deschise);
  • SNG va înainta necesarul de posturi cu care trebuie suplimentată schema de personal în vederea înființării departamentului care se va ocupa de organizarea concursurilor prevăzute de noul statut;
  • SNGJ Dicasterial va înainta MJ propunerile de acte normative/puncte de vedere ce trebuie elaborate de către această instituție, în calitate de inițiator al legii;
  • SNGJ Dicasterial va înainta ÎCCJ criteriile minimale ce trebuie avute în vedere la elaborarea noilor state de funcții și de personal;
  • PICCJ va întocmi situația statistica a noilor state de funcții și de personal, ținând cont de specificul și particularitățile structurilor subordonate.

Subliniem faptul că, în cadrul acestei întâlniri, s-a constatat ca CSM nu procedase la elaborarea niciunui regulament, deși, inițial prin adresa nr. 36/SNGJ/17.01.2024 și apoi, în revenire, prin adresa nr. 107/SNGJ/11.03.2024 organizația noastră sindicală a venit în sprijinul CSM și a solicitat începerea lucrărilor pentru elaborarea regulamentelor necesare.

Prin răspunsul primit abia în data de 22 martie 2024, CSM a comunicat faptul că ”la nivelul Consiliului sunt în curs de analiză aspectele vizând elaborarea legislației secundare prevăzute de legea nr. 11/2024”, deși tocmai de adoptarea legislației secundare depinde intrarea în vigoare a statutului, multe dintre aspectele criticate prin scrisoarea deschisă găsindu-și rezolvarea dacă CSM ar fi elaborat în timp util aceste regulamente (referitor la atribuțiile noilor funcții, concursuri, evaluare, ș.a.m.d.).

Armonizarea prevederilor noului statut al profesiei de grefier cu celelalte acte normative incidente putea fi făcută în timp util dacă Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi stat intenționat în pasivitate și ar fi procedat la elaborarea regulamentelor necesare (având la dispoziție, în acest sens, șase luni), cu aceeași eficiență cum a procedat la elaborarea Regulamentului de organizare interioară al instanțelor judecătorești, în luna decembrie 2022, fără o consultare reală a sistemului (vezi articol).

Mai mult, Ministerul Justiției și-a arătat disponibilitatea de a iniția acte normative care să coreleze dispozițiile noului statut cu legislația în vigoare, primară sau secundară, inclusiv sub aspectul salarizării.

Totodată, cei doi ordonatori principali de credite și-au îndeplinit obligația asumată în cadrul ședinței de lucru din data de 3 aprilie 2024 și au întocmit și înaintat ministerului situația statistică a posturilor existente și viitoare, ca urmare a reîncadrărilor pe noile funcții, în vederea întocmirii, avizării și aprobării noilor state de funcții și de personal.

În sprijinul acestui demers (răspunzând astfel și la o altă ”critică” adusă proiectului de lege prin scrisoarea deschisă) a venit și organizația noastră sindicală, care, prin adresa nr. 130/SNGJ/08.04.2024 a înaintat criteriile minimale ce trebuie avute în vedere la întocmirea acestei situații, în special cu privire la transformarea posturilor ca efect al legii, respectiv:

  • asigurarea câte unui grefier de ședință/judecător prin raportare la schema aprobată de judecători la nivelul fiecărei instanțe;
  • numărul grefierilor judiciari să fie calculat prin raportare la numărul total al funcțiilor auxiliare de specialitate (astfel cum sunt în prezent reglementate de Legea nr. 567/2004) și să reprezinte 10% din totalul acestora, dar nu mai puțin de 1 grefier judiciar la 5 judecători, prin raportare la schema aprobată de judecători la nivelul fiecărei instanțe;
  • la stabilirea necesarului de posturi de grefier de ședință să aibă prioritate persoanele care ocupă în prezent funcția de grefier și participă efectiv la ședințe de judecată, iar ulterior să fie avute în vedere, la transformare, persoanele care, deși ocupă în prezent funcția de grefier, își desfășoară activitatea pe sectoare auxiliare la nivelul instanțelor care înregistrează excedent de personal.

Tot în baza rolului activ exercitat încă de la elaborarea acestui statut, pentru buna funcționare a instituțiilor din cadrul Autorității judecătorești, prin adresa nr. 133/SNGJ/17.04.2024, organizația noastră sindicală a înaintat CSM propuneri cu privire la ordinea legislației secundare ce trebuie emisă numai pe baza și în executarea Legii nr. 11/2024.

Aducerea la îndeplinire a atribuțiilor legale ce le revin tuturor instituțiilor din sistemul judiciar, ca urmare a pregătirii intrării în vigoare a noului statut al profesiei pe care o reprezentăm, ar fi condus, pe de o parte, la eficientizarea actului de justiție și soluționarea cu celeritate a cauzelor – prin asigurarea unui suport real magistraților prin intermediul noilor funcții (grefieri, grefieri de ședință și grefieri judiciari), iar, pe de altă parte, la degrevarea instanțelor, prin crearea unei scheme de personal reale și riguros dimensionate.

Toate aceste situații ar fi putut fi evitate dacă Consiliul Superior al Magistraturii și-ar fi dorit cu adevărat intrarea în vigoare a acestei legi, dacă ar fi exercitat un rol activ în sensul pregătirii sistemului pentru intrarea în vigoare și dacă ar fi comunicat eficient și real cu sistemul – atât în perioada de elaborare sau de adoptare a legii, cât și ulterior publicării ei, în loc să ”caute sprijin” la conducătorii instanțelor pentru amânarea statutului.

Trebuia ca președinții tribunalelor și ai judecătorilor și, apoi, ai curților de apel, să fie consultați de către C.S.M. în perioada de elaborare a legii, (Consiliul având reprezentanți în cadrul grupului de lucru ministerial) sau se putea interveni punctual în procedura legislativă, nu după adoptarea legii, crezând că acest statut “nu va trece” așa cum se lăudau în medii judiciare unii reprezentanți ai sistemului.

Facem public faptul că, încă de la începutul anului 2024, la ședințele de bilanț ale mai multor instanțe, atât reprezentanți ai CSM care au participat la acestea, cât și unii conducători de instanțe, transmiteau faptul că “acest statut nu va intra în vigoare niciodată”, ceea ce denotă intenția vădit premeditată a Consiliul Superior al Magistraturii, în participare cu anumiți președinți ai instanțelor judecătorești, să împiedice intrarea în vigoare a noului statut al grefierului, împiedicând în acest fel evoluția categoriei noastre profesionale.

După cum se poate observa, cu excepția CSM, toate celelalte instituții sau organizații implicate în pregătirea intrării în vigoare a noului statut al profesiei au exercitat un rol activ și și-au adus contribuția în acest sens, îndeplinindu-și atribuțiile ce le revin.

Lecturând argumentele invocate în susținerea scrisorii deschise, putem constata, pe de o parte, că acestea puteau fi ușor rezolvate în cele șase luni avute la dispoziție pentru pregătirea intrării în vigoare a legii, iar, pe de altă parte, constatăm că acestea sunt pur subiective și scot la suprafață temerea anumitor conducători de instanțe de a pierde controlul asupra categoriei noastre profesionale.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă faptul că legea reglementează o procedură mult mai transparentă în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și numirea în functiile de conducere a personalului, precum și simplificarea procedurilor de transfer (de multe ori blocate de avize contradictorii între curți și tribunale), iar un alt aspect ușor de sesizat este “opoziția” față de reglementarea potrivit căreia reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative pot participa în calitate de observatori în cadrul comisiilor de concurs.

Or, în sistemul în care toate procedurile ar trebui sa se bucure de imparțialitate și transparență, nu ar trebui sa ne sperie prezența unor observatori externi în cadrul comisiilor de concurs, doar dacă “sunt generate riscuri inutile pentru asigurarea confidențialității subiectelor de concurs, fără ca acestea să fie justificate de vreun avantaj concret, dedus dintr-o astfel de participare” nu înseamnă să nu se ”observe” numirea în funcții de conducere a unor persoane obediente, “selectate” pe criterii preferențiale în detrimentul susținerii unui concurs organizat la nivel național, prin mijlocirea Școlii Naționale de Grefieri.

În opinia noastră, nu poate fi reținut niciunul din exemplele de norme care reliefează imposibilitatea obiectivă de punere în aplicare a Legii nr. 11/2024, invocate în anexa la scrisoarea deschisă, întrucât, ele pot fi rezolvate prin intermediul regulamentelor ce trebuie elaborate de CSM, cu consultarea obligatorie a MJ și a organizațiilor sindicale reprezentative și prin normele metodologice de punere în aplicare pe care le va elabora ministerul inițiator.

Considerăm că afirmația potrivit căreia ”legea cuprinde norme juridice imprecise, deficitare, neclare şi propune soluții legislative confuze şi contradictorii, fără aplicabilitate practică” este un afront direct adus membrilor grupului de lucru ministerial constituit pentru elaborarea acestui statut și puterii executive și legislative care au acordat avize favorabile și au adoptat în comisiile de specialitate proiectul de lege în discuție.

Mai mult decât atât, considerăm că, din perspectiva funcției administrative pe care o ocupă, președinții instanțelor nu se pot subroga Curții Constituționale afirmând că legea conține dispoziții neconstituționale, legea fiind depusă la Secretarul general al Guvernului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii, în data de 18.12.2023 și nefiind atacată la acel moment.

La solicitarea și în reprezentarea a peste 7500 de membri de sindicat – personal auxiliar de specialitate și conex – care reprezintă cea mai numeroasă categorie profesională din sistemul de justiție,

1. Solicităm Ministerului Justiției și Parlamentului României să nu dea curs scrisorilor deschise adoptate de preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel în vederea amânării intrării în vigoare a Legii nr. 11/2024.

2. Somăm public Consiliul Superior al Magistraturii să-și îndeplinească atribuțiile ce îi revin în elaborarea legislației secundare pentru pregătirea intrării în vigoare a Legii nr. 11/2024 și să se abțină de la orice demers menit să împiedice evoluția profesiei de grefier.

 

SNGJ Dicasterial se va preocupa ca noul statut sa intre în vigoare și sa producă efecte, se va comporta ca un adevărat partener de dialog social și va răspunde prompt tuturor solicitărilor care vor duce la îndeplinirea acestui deziderat, chiar dacă asta va însemna inclusiv adoptarea unor măsuri și exercitarea unor forme de protest împotriva partenerilor care nu își vor respecta obligațiile legale ce le revin, inclusiv blocarea activității instanțelor de judecată.

Reacție scrisoare deschisă amânare intrare în vigoare statut-03.06.2024

*IDentitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt esențiale pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.

MENIU