Hărțuirea din instanțe și parchete nu este o problemă personală care trebuie rezolvată în secret, pe holuri, ci reprezintă un risc profesional major pe care conducerea instituțiilor este obligată legal să îl prevină. Conducătorii de instanțe, prim-procurorii și șefii de secție nu mai pot întoarce privirea atunci când un colectiv este măcinat de tensiuni. Potrivit noilor reglementări, hărțuirea este integrată direct în normele de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM). Asta înseamnă că managementul are datoria administrativă de a asigura un climat de respect, iar tolerarea abuzurilor devine o încălcare directă a obligațiilor de serviciu.

Marea problemă din sistemul nostru este presiunea uriașă generată de factorii de risc psihosocial: deficitul cronic de personal, volumul sufocant de dosare și termenele strânse. Atunci când managementul folosește aceste vulnerabilități ca paravan pentru a justifica un stil de conducere agresiv sau delegări abuzive de sarcini, vorbim deja despre o cultură organizațională toxică. Asumarea responsabilității înseamnă că ordonatorii de credite nu mai pot impune obiective imposibile fără a măsura impactul lor asupra sănătății mintale și fizice a grefierilor și a personalului conex.

Această responsabilitate trebuie transpusă URGENT din faza de teorie direct în Regulamentele de Ordine Interioară (ROI) pentru toate curțile de apel și parchete. Regulamentele nu mai trebuie să fie doar niște maculatoare prăfuite, ci trebuie să includă proceduri anti-hărțuire clare și obligatorii, realizate prin consultarea reală a sindicatului. Fiecare instituție trebuie să aibă canale interne de raportare care să garanteze o confidențialitate de fier. Cel mai important aspect: regulamentele trebuie să interzică explicit și să pedepsească orice formă de represalii sau răzbunări administrative împotriva celor care refuză să mai tacă.

Schimbarea reală nu depinde însă doar de șefi, ci necesită și o asumare colectivă din partea fiecăruia dintre noi. Atunci când un coleg de birou sau un grefier de ședință este umilit, statutul de martor pasiv nu face decât să alimenteze abuzul. Trecerea de la toleranță la solidaritate înseamnă să nu mai lăsăm victima singură în fața presiunilor.

Acest semnal ferm de responsabilitate este fundamentat pe soluțiile oferite în Ghidul privind eliminarea violenței și a hărțuirii din lumea muncii, un material de referință publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung România și Asociația A.L.E.G. pentru a sprijini lucrătorii în eliminarea comportamentelor toxice din instituții.

👉 Ghidul complet privind eliminarea violenței și a hărțuirii din lumea muncii 

*IDentitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial