Vreau card de membru!

Clasificarea bolilor profesionale

În funcție de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:

–   Intoxicații, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanțe toxice;

–   Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;

–   Boli prin expunere la energie radiantă;

–   Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;

–   Boli prin expunere la zgomot şi vibrații;

–   Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;

–   Alergii profesionale;

–   Dermatoze profesionale;

–   Cancerul profesional;

–   Boli infecțioase şi parazitare;

–   Boli prin suprasolicitare;

–   Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

După modul de acțiune a factorului de risc asupra organismului există:

–  boli cu acțiune generală, care afectează întregul organism;

–  boli cu acțiune locală, care afectează o parte a organismului, un aparat sau un organ.

După timpul de expunere la acțiunea factorului de risc, există:

–  Intoxicații acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă), generate de o expunere de scurtă durată la acțiunea factorului de risc, dar la doze mari.

Exemple de intoxicații acute cercetate ca şi accidente: arsuri, afecțiuni respiratorii, digestive, oculare etc.

–  Intoxicații cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acționează timp îndelungat asupra organismului.

De regulă efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani după expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant.

Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifestă după expuneri prelungite, repetate timp de mai multe săptămâni; chiar ani, prin apariția cancerului, a efectelor toxice asupra funcției de reproducere, a afecțiunilor sistemului nervos, a reacțiilor de hipersensibilitate întârziată.

Efectele care nu depind de doză sunt : alergiile şi cancerul.

– Alergii respiratorii sau cutanate: apar ca urmare a unei sensibilizări individuale care pune sub semnul întrebării apărarea imunitară. Riscul ca o persoană să devină alergică la o substanță care apare în mediul de muncă crește în cazul unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate.

– Cancerul: constă în producerea de celule anormale care se pot multiplica (tumori maligne).

Perioada lungă de latență a bolii face, pe de o parte, ca persoanele în cauză să nu conștientizeze imediat pericolul, iar, pe de altă parte, declararea bolii se petrece după pensionare, neputându-se, astfel, analizate antecedentele profesionale ale acestora, în lipsa unei evidențe clare.

            În următorul articol vom prezenta procedura de constatare a unei boli profesionale.

 

*IDentitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Clasificarea bolilor profesionale

În funcție de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:

–   Intoxicații, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanțe toxice;

–   Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;

–   Boli prin expunere la energie radiantă;

–   Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;

–   Boli prin expunere la zgomot şi vibrații;

–   Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;

–   Alergii profesionale;

–   Dermatoze profesionale;

–   Cancerul profesional;

–   Boli infecțioase şi parazitare;

–   Boli prin suprasolicitare;

–   Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

După modul de acțiune a factorului de risc asupra organismului există:

–  boli cu acțiune generală, care afectează întregul organism;

–  boli cu acțiune locală, care afectează o parte a organismului, un aparat sau un organ.

După timpul de expunere la acțiunea factorului de risc, există:

–  Intoxicații acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă), generate de o expunere de scurtă durată la acțiunea factorului de risc, dar la doze mari.

Exemple de intoxicații acute cercetate ca şi accidente: arsuri, afecțiuni respiratorii, digestive, oculare etc.

–  Intoxicații cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acționează timp îndelungat asupra organismului.

De regulă efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani după expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant.

Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifestă după expuneri prelungite, repetate timp de mai multe săptămâni; chiar ani, prin apariția cancerului, a efectelor toxice asupra funcției de reproducere, a afecțiunilor sistemului nervos, a reacțiilor de hipersensibilitate întârziată.

Efectele care nu depind de doză sunt : alergiile şi cancerul.

– Alergii respiratorii sau cutanate: apar ca urmare a unei sensibilizări individuale care pune sub semnul întrebării apărarea imunitară. Riscul ca o persoană să devină alergică la o substanță care apare în mediul de muncă crește în cazul unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate.

– Cancerul: constă în producerea de celule anormale care se pot multiplica (tumori maligne).

Perioada lungă de latență a bolii face, pe de o parte, ca persoanele în cauză să nu conștientizeze imediat pericolul, iar, pe de altă parte, declararea bolii se petrece după pensionare, neputându-se, astfel, analizate antecedentele profesionale ale acestora, în lipsa unei evidențe clare.

            În următorul articol vom prezenta procedura de constatare a unei boli profesionale.

 

*IDentitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.