Consiliul Superior al Magistraturii dă eficiență principiului transparenței decizionale după bunul plac sau doar la solicitarea celor interesați, deși unul dintre principiile Legii nr. 52 din 21 ianuarie 2003, republicată, privind transparența decizională în administrația publică, îl reprezintă consultarea asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
Cu toate că art. 146 alin.(2) din Codul Muncii a fost modificat încă din anul 2015 prin Legea nr. 12/2015, o bună parte dintre angajatorii din justiție refuză în continuare respectarea legii pentru simplul motiv că Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi conex în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea nu a fost modificat de către CSM.
După modificarea Codului Muncii în anul 2015, CSM s-a grăbit și a modificat, în același an, fără să stea pe gânduri Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor.
Acest lucru nu s-a întâmplat și în cazul personalului auxiliar de specialitate şi conex în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pentru că… grefieri.
După ce organizația noastră sindicală a fost sesizată în repetate rânduri că legile în sistemul judiciar se aplică discreționar, Sindicatul Dicasterial a înaintat o solicitare către ”onor” CSM pentru modificarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi conex în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (vezi Adresa nr. 258 – CSM – modificare regulament concedii PAS – 04.06.2020).
În acest caz, CSM a ales să respecte principiul transparenței decizionale (vezi anunț), însă nu la fel s-a întâmplat și în cazul noului ROIJ, când a decis unilateral demararea procedurii de elaborare a unui nou regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Experiența anului 2015, când CSM a elaborat și adoptat regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești în 17 decembrie, fără o consultare reală a tuturor organizațiilor categoriilor profesionale angrenate în înfăptuirea justiției, ne face să credem că CSM nu a înțeles faptul că transparența decizională este obligatorie, iar rolul său este de garant al independenței justiției, nu de angajator al personalului din Justiție.
Deși a fost nevoie să solicităm transpunerea modificărilor din Codul Muncii în legislația terțiară specială aplicabilă categoriei noastre profesionale, nu înțelegem de ce CSM refuză să respecte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în raport cu Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, sindicat ce reprezintă interesele a 75% din totalul personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțele și parchetele din întreaga țară.
La această întrebare credem că ar putea să ne răspundă unul dintre cei doi reprezentanți ai societății civile în C.S.M., cu atât mai mult cu cât a activat în cadrul Asociației Române pentru Transparență!
Reamintim că până în prezent Consiliul, deși nu are atribuții cu privire la activitatea grefierilor dar se comportă ca un factor decident în gestionarea carierei acestora, nu a răspuns la nicio solicitare oficială de stabilire a unei întâlniri pentru discutarea adevăratelor probleme cu care se confruntă categoria noastră profesională.
*IDentitate profesională!
Echipa SNGJ Dicasterial