Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, o inițiativă legislativă care propune transformarea actualei structuri descentralizate într-un model de tip „parchet unic” la nivel de județ. Reforma este prezentată ca o soluție pentru echilibrarea volumului de activitate, eficientizarea managementului și reducerea costurilor administrative. În realitate, dincolo de argumentele de oportunitate managerială, proiectul produce efecte structurale profunde asupra organizării interne și, mai ales, asupra statutului profesional al personalului auxiliar de specialitate.
În noua formulă, parchetele de pe lângă judecătorii din fiecare județ ar urma să fie reorganizate într-o singură entitate, cu sediu principal în reședința de județ și sedii secundare în celelalte localități. Din perspectiva managerială, inițiativa este fundamentată pe argumente precum redistribuirea resurselor și creșterea mobilității interne. Totuși, analiza sindicală trebuie realizată cu prioritate prin raportare la impactul direct asupra grefierilor, care asigură continuitatea administrativă și funcționarea efectivă a activității parchetelor.
Conform dispozițiilor tranzitorii ale proiectului, funcțiile de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din parchetele situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție. În concret, aceasta înseamnă desființarea funcțiilor de grefier-șef la nivelul parchetelor care devin sedii secundare. Practic, se produce o concentrare a conducerii administrative la nivelul unui singur grefier-șef județean, fără a exista o reglementare clară privind coordonarea operativă a sediilor secundare și fără o protecție suplimentară a statutului profesional al celor afectați.
Deși noua formulare a art. 105 din Legea nr. 304/2022 ar permite existența a până la 1–3 adjuncți la nivelul parchetului județean, această flexibilizare privește exclusiv funcțiile de conducere ale procurorilor. Pentru grefieri, proiectul nu prevede o creștere proporțională a funcțiilor de coordonare sau o structură intermediară de conducere la nivelul sediilor secundare. Se creează astfel un dezechilibru instituțional: consolidarea conducerii în zona magistraturii, concomitent cu diminuarea reprezentării și autonomiei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
Din perspectiva drepturilor profesionale, reorganizarea implică riscuri evidente: diminuarea funcțiilor de conducere, afectarea traseului de carieră, reducerea posibilităților de promovare și impact financiar direct asupra celor care ocupau funcții de conducere. Chiar dacă personalul este reîncadrat pe funcții de execuție, pierderea atribuțiilor manageriale și a sporurilor aferente reprezintă o modificare substanțială a statutului profesional. Or, orice reformă structurală trebuie să fie însoțită de garanții clare privind stabilitatea funcției, menținerea drepturilor salariale și reglementarea explicită a coordonării administrative la nivelul fiecărui sediu secundar.
SNGJ Dicasterial consideră că o reorganizare reală și echilibrată trebuie să trateze în mod egal toate categoriile profesionale din cadrul parchetelor. Eficiența managerială nu poate fi construită exclusiv prin reducerea funcțiilor de conducere ale personalului auxiliar de specialitate, fără instituirea unor mecanisme clare de coordonare la nivel local și fără măsuri compensatorii pentru cei afectați.
În cadrul dezbaterii publice, vom susține amendamente care să protejeze statutul și rolul personalului auxiliar de specialitate, întrucât funcționarea eficientă a Ministerului Public nu poate exista fără stabilitate administrativă și recunoașterea reală a contribuției acestei categorii profesionale.
*IDentitate profesională!
Echipa SNGJ Dicasterial