De la momentul preluării calității de ordonator principal de credite, Înalta Curte de Casație și Justiție a eșuat în gestionarea bugetului instanțelor, situația cu care se confruntă în prezent instanțele de judecată, din punctul de vedere al resurselor financiare, fiind una care nu s-a mai întâlnit în sistemul judiciar, ceea ce poate afecta grav însăși independența justiției.
Atragem atenția asupra gravelor încălcări ale drepturilor salariale și ale altor drepturi de natură salarială ale întregului personal din instanțele judecătorești (judecători, grefieri și funcționari publici) la recomandarea și sub directa coordonare a ordonatorului principal de credite al instanțelor de judecată, care, timp de mai bine de sase luni, impune ordonatorilor de credite secundari (curți de apel) și terțiari (tribunale) nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și a prevederilor legale în materia drepturilor salariale.
Încă de la preluarea calității de ordonator principal de credite, Înalta Curte de Casație și Justiție nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile ce derivă din această calitate, mai mult, a exercitat constant presiuni asupra ordonatorilor secundari de credite să nu achite integral drepturile salariale ale angajaților.
Ordonatorul principal de credite a manifestat un tratament discreționar în ceea ce privește distribuirea bugetului către ordonatorii secundari de credite, care s-au aflat în imposibilitatea de a achita integral drepturile de natură salarială, mai mult, în măsura în care au identificat resurse financiare și au reușit să achite o parte din drepturile salariale au fost pedepsiți de ordonatorul principal de credite prin tăierea fondurilor la următoarea solicitare de deschidere de credite.
Deși ordonatorilor secundari și terțiari de credite li se impun limite de credite pentru plata salariilor, Înalta Curte de Casație și Justiție depășește aceste limite, astfel cum se poate observa din transparența cheltuielilor publice postate pe site-ul acestei instituții.
Facem public faptul că, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o întâlnire la care au participat managerii economici din cadrul curților de apel din țară, ședință în care li s-a „recomandat” să nu declare drepturile salariale restante în sistemul național de raportare, pentru a nu intra în incapacitate de funcționare instanțele judecătorești.
Ordonatorii secundari și terțiari de credite și-au manifestat nemulțumirea față de ordonatorul principal de credite care a înțeles să impună modul de solicitare a deschiderilor de credite, modul de distribuire a bugetului, precum și modul de gestionare a resurselor materiale ale instanțelor de judecată, multe instanțe fiind în prag de incapacitate de funcționare.
Prin intermediul unei videoconferințe, organizate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu toți managii economici din cadrul curților de apel pe tema construcției bugetului pe anul 2024, ordonatorul principal de credite le-a ordonat managerilor economici din cadrul curților de apel să solicite sume mai mici care să fie avute în vedere la construirea bugetului pe anul 2024 și să nu solicite fondurile necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale.
Acest tip de ”intervenție” a ordonatorului principal față de ordonatorii secundari de credite a mai fost întâlnită, reclamată și sancționată prin formularea unei plângeri penale de organizația noastră sindicală în anul 2021 împotriva ministrului justiției de la acea vreme care a exercitat presiuni asupra angajatorilor să anuleze decizii de acordare a unor drepturi salariale în aplicarea unor hotărâri judecătorești definitive.
În raport de toate aspecte sesizate, ne punem întrebarea dacă ordonatorul principal de credite acționează pentru sau împotriva sistemului judiciar?
În lumina acestor informații pentru care avem dovezi, nu putem să apreciem decât că ordonatorul principal de credite al instanțelor judecătorești este depășit în gestionarea salarizării și a resurselor materiale ale instanțelor de judecată.
Niciodată instanțele judecătorești nu s-au confruntat cu neplata integrală a salariilor sau a altor drepturi și nu au fost in incapacitate de funcționare așa cum se confruntă în prezent, urmare preluării bugetului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la începutul anului 2023.
SNGJ Dicasterial a trimis o scrisoare deschisă adresată președintelului Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul căreia solicităm să emită public un punct de vedere față de toate aspectele reclamate.
Conținutul integral al scrisorii deschise poate fi consultat aici Adresa nr. 135-SNGJ-2023 – scrisoare deschisă ÎCCJ imixtiune buget instanțe – 27.11.2023
Scrisoarea deschisă va fi înaintată și domnului Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție.