După 20 de ani de la adoptarea primului statut al profesiei de Grefier, prin Legea nr. 11/2024 a fost adoptat un nou Statut al grefierilor, care apare ca o evoluție firească, menită să recunoască însemnătatea profesiei și să aducă cuvenitele ajustări, astfel încât munca grefierilor să primească deplină recunoaștere.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 11/2024 reprezintă un eveniment legislativ deosebit de important pentru arhitectura organizării instituțiilor judiciare din țara noastră, întrucât aduce, pe de o parte, elemente de noutate, iar, pe de alta, provocări reale pentru sistemul judiciar român.
În numărul 8 al Revistei Scripta Manent a Școlii Naționale de Grefieri, domnul judecător Andrei-Dorin Băncilă, Director adjunct al Școlii, responsabil cu formarea profesională continuă, a publicat un editorial de maxim interes pentru categoria socio-profesională a grefierilor, referitor la noul statut al profesiei de grefier, în cuprinsul căruia a trecut ”în revistă” cele mai importante noutăți aduse de acest act normativ, semnalând, totodată, și provocările cu care se va confrunta sistemul în perioada următoare.
Redăm mai jos conținutul editorialului:
1. O primă și cea mai importantă modificare este cea referitoare la reașezarea funcțiilor specifice profesiei de grefier. Astfel, noul Statut introduce funcțiile de grefier de ședință (în cadrul instanțelor) și de grefier principal (în cadrul parchetelor), care vor reprezenta cel mai important contingent numeric în arhitectura profesiei.
De asemenea, se înființează funcția de grefier judiciar, specifică doar instanțelor, dar care poate fi accesată și de grefierii principali. Dacă funcțiile de grefier de ședință și de grefier principal reprezintă recunoașteri exprese a ceea ce exista, oricum, din punct de vedere funcțional în instanțe și parchete, funcția de grefier judiciar este cu totul inedită, plasată între grefierul de ședință și judecător, cu atribuții asemănătoare celor ale magistratului asistent din cadrul instanței supreme.
În legătură cu aceeași funcție nou înființată, nu putem să nu remarcăm că, aproape concomitent cu noul Statut al grefierilor, a fost promulgat și Statutul asistentului judecătorului, prin Legea nr. 393/2023, ceea ce face ca în anumite categorii de instanțe (curți de apel, tribunale și tribunale specializate) să funcționeze atât grefieri judiciari, cât și asistenți ai judecătorului, născându-se întrebarea legitimă dacă aceste două categorii de profesioniști ce își propun, ambele, să furnizeze un sprijin caracterizat judecătorului, pot coexista.
Analizând atribuțiile ambelor funcții stabilite în statutele proprii, răspunsul la această întrebare nu poate fi altul decât unul pozitiv. Chiar dacă, într-o mică măsură, atribuțiile se suprapun, cele mai multe dintre atribuțiile grefierului judiciar sunt specifice doar lui, rămânând ca, odată cu elaborarea noului Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, să se detalieze mai bine atribuțiile grefierului judiciar și să se creioneze, astfel, modul concret de conlucrare dintre acești doi profesioniști care au, până la urmă, aceeași menire instituțională.
În fine, tot cu privire la reorganizarea funcțiilor din alcătuirea profesiei de grefier, subliniem că noul Statut unifică funcțiile de grefier registrator, grefier arhivar, grefier documentarist și grefier statistician sub aceeași categorie, anume aceea de grefier.
2. Modificări ample aduce noul Statut și cu privire la modalitatea de recrutare și promovare a grefierilor, care, după cum vom arăta mai jos, sunt de o capitală însemnătate pentru Școala Națională de Grefieri.
Astfel, admiterea la Școala Națională de Grefieri, urmată de formarea inițială pentru o durată de 6 luni, va deveni singura modalitate de accedere în profesie a grefierilor de ședință și a grefierilor principali, cele mai importante, din punct de vedere cantitativ. Este eliminată, așadar, modalitatea admiterii directe, prin concurs organizat la nivelul instanțelor și parchetelor de nivel superior.
Această modificare reprezintă, până la urmă, o recunoaștere a calității formării inițiale furnizate de Școală, tradusă printr-o foarte bună pregătire a absolvenților, care au fost fără prea mari eforturi asimilați în instanțe și parchete. Provocarea pe care o va aduce această exclusivitate de recrutare va fi, fără îndoială, aceea de a satisface în mod prompt nevoile de personal ale instanțelor și parchetelor.
O altă noutate este legată de recrutarea grefierilor judiciari, care este, de asemenea, dată în sarcina exclusivă a Școlii Naționale de Grefieri, recrutare urmată de o formare la început de carieră pentru o durată de 3 luni.
3. O altă modificare cu un impact însemnat asupra calității pregătirii profesionale a grefierilor, dar și asupra activității Școlii Naționale de Grefieri, este ridicarea standardului de participare obligatorie la sesiunile de formare continuă.
Astfel, dacă Legea nr. 567/2004 impunea fiecărui grefier să participe cel puțin o dată la 5 ani la o acțiune de formare continuă furnizată de Școala Națională de Grefieri, Legea nr. 11/2004 impune obligația de participare cel puțin o dată la 3 ani.
Dacă ținem cont că, în prezent, schemele de personal ale instanțelor și pachetelor cuprind aproximativ 9.800 de posturi de grefier și că aceste scheme ar putea fi mărite cu până la 10%, pentru acoperirea necesarului nou înființatei funcții de grefier judiciar, rezultă că ridicarea standardului de formare continuă obligatorie se va traduce, în cifre, prin aceea că Școala Națională de Grefieri va fi obligată să furnizeze, în fiecare an, acțiuni de formare pentru peste 3.500 de grefieri, în loc de aproximativ 1.900 de grefieri, ca în prezent.
Această ridicare a standardului de formare continuă este, fără discuție, o modificare de salutat adusă de noua lege, urmărind să crească nivelul de pregătire profesională a grefierilor și, prin aceasta, calitatea actului de justiție, dar, în același timp, reprezintă o provocare importantă pentru Șoala Națională de Grefieri.
Un alt plus în materia formării continue este și cel al posibilității organizării unor sesiuni comune de formare între grefieri și specialiștii IT din instanțe, care își vor dovedi, fără îndoială, valoarea, dat fiind că, în ultimii ani, avântul pe care l-a luat utilizarea sistemelor informatice în instanțe și parchete este deosebit de însemnat.
4. Un progres remarcabil al noului Statut al grefierilor îl reprezintă recunoașterea la nivel de lege a misiunii Școlii Naționale de Grefieri de a asigura și formarea formatorilor, misiune mult îngreunată sub imperiul vechii legi, care nu conținea prevederi similare.
Această modificare legislativă va trebui să fie folosită pentru a dezvolta formarea formatorilor, un aspect deosebit de important pentru a prezerva și chiar a crește calitatea formării inițiale și continue a grefierilor.
5. O altă modificare foarte importantă pentru cariera grefierilor o reprezintă centralizarea concursurilor de promovare, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere, care urmează a fi organizate exclusiv prin Școala Națională de Grefieri.
Dacă în ceea ce privește concursurile de promovare în funcții de execuție opțiunea legiuitorului are la bază rațiuni de regularizare și unificare, în ceea ce privește promovarea în funcții de conducere centralizarea suntem de părere că este, oarecum, anacronică, fiind necorelată cu paradigma pe care, odată cu adoptarea, în anul 2022, a noului Statut al judecătorilor și procurorilor, același legiuitor a ales să o stabilească.
Cu alte cuvinte, este mai greu de conciliat, pe de o parte, opțiunea legiuitorului de a da în sarcina conducătorilor de instanțe și parchete prerogativa propunerii eșalonului doi de conducere (alcătuit din vicepreședinți, președinți de secții, procurori generali adjuncți, prim-procurori adjuncți și procurori șefi de secții și de alte compartimente), cu, pe de altă parte, opțiunea de a nu da acelorași conducători prerogativa de a propune eșalonul trei de conducere (alcătuit de prim-grefieri, grefieri-șefi, grefieri-șefi secții și așa mai departe).
Această alegere a legiuitorului reprezintă una dintre cele mai mari provocări, atât la adresa funcționării instanțelor fără sincope, cât și la adresa capacității instituționale a Școlii Naționale de Grefieri, care se vede, astfel, pusă în situația de a organiza concursuri pentru care, în trecut, nu a avut nicio atribuție.
6. Introducerea testării psihologice la concursurile de admitere în profesia de grefier este, de asemenea, o noutate care trebuie salutată, fiind de natură a crește nivelul calitativ al procedurilor de recrutare.
Acest filtru a fost de mai multă vreme cerut de reprezentanții profesiei, dar nu numai, dat fiind că activitatea grefierilor este una deosebit de solicitantă.
El vine, însă, la pachet cu necesitatea elaborării unor metodologii de testare psihologică, la care Școala, cu sprijinul indispensabil al psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, lucrează în această perioadă.
Fără a avea pretenția unei recenzii exhaustive a modificărilor aduse profesiei de grefier, încheiem editorialul nostru exprimându-ne încrederea că noul Statut va contribui la o mai bună valorizare a activității grefierilor și a celorlalte categorii de personal de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, chiar dacă pentru atingerea acestui deziderat mai sunt încă necesare câteva acte normative (o nouă lege a salarizării, spre exemplu), precum și câteva „reglaje fine”.
Conținutul integral al revistei Scripta Manent a Școlii Naționale de Grefieri poate fi lecturat aici.
*IDentitate profesională!
Echipa SNGJ Dicasterial