Ce este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării? O autoritate de stat autonomă, aflată sub control parlamentar care, recent, și-a dovedit caracterul politic al deciziilor care se iau atunci când este sesizat despre o discriminare.

În anul 2020, membrii organizaţiei noastre sindicale au promovat o serie de acţiuni în instanţă, având ca obiect recunoaşterea stării de discriminare dintre categoria noastră profesională şi categoria profesională a personalului din serviciile de probaţiune sub aspectul salarizării, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială (constată a salarizării pentru personalul din Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie) diferită, respectiv de 484,18 pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex şi de 605,225 pentru consilierii de probaţiune.

Așa cum este normal, am sesizat și Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Misiunea C.N.C.D. era una simplă și nepartizană.

Cel puțin așa credeam până să constatăm o diferenţă foarte mare între punctele de vedere emise de C.N.C.D. pentru dosarele în care au calitatea de parte personalul auxiliar de specialitate şi conex şi cele emise pentru dosarele în care au calitatea de parte magistraţii.

Și pentru a înțelege ce face și ce nu face C.N.C.D., vă dăm un exemplu de practică neunitară în cadrul aceleiași instituții, în spețe similare.

Personalul auxiliar de specialitate şi conex din instanţe şi parchete, cât şi magistraţii – judecători şi procurori sunt salarizaţi prin raportare la aceeaşi valoare de referinţă sectorială, indiferent de funcţia ocupată, singura diferenţă din punctul de vedere al legii de salarizare reprezentând-o coeficientul de multiplicare şi ierarhizare al fiecărei funcţii în parte, diferit în raport de nivelul de studii şi de pregătire profesională şi prin raportare directă la statutul profesional, rolul şi locul în înfăptuirea actului de justiţie.

În ceea ce priveşte punctul de vedere emis pentru categoria noastră profesională, C.N.C.D. consideră, în urma studierii acţiunii, că instanţa de judecată este cea în măsură să identifice compatibilitatea dintre reclamanţi şi consilierii de probaţiune, respectiv existenţa unui criteriu de discriminare eligibil, a unei legături de cauzalitate între tratamentul diferenţiat şi criteriul de discriminare, precum şi existenţa sau inexistenţa unei justificări obiective a tratamentului diferenţiat semnalat;

În ceea ce priveşte punctele de vedere emise pentru categoria profesională a magistraţilor, același C.N.C.D. consideră, în urma studierii acţiunii, că aspectele semnalate creează prezumţia unui tratament discriminatoriu datorat salarizării neunitare şi aplicat reclamanţilor în raport cu alţi membri ai personalului din justiţie, instanţa de judecată fiind cea în măsură să identifice comparabilitatea dintre reclamanţi şi consilierii de probaţiune, ca şi existenţa unui criteriu de discriminare eligibil, a unei legături de cauzalitate între tratamentul diferenţiat şi criteriul de discriminare, precum şi existenţa sau inexistenţa unei justificări obiective a tratamentului diferenţiat semnalat.

Deși ne-am străduit să înțelegem raționamentul aplicat de către C.N.C.D. nu am reușit să identificăm care au fost motivele care au condus la emiterea unor puncte de vedere diferite pentru dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată şi care au acelaşi obiect şi pretenţii, calitatea profesională a părţilor fiind singura diferenţă.

Practic, C.N.C.D. în loc să elimine discriminări, creează încă una, nu numai faţă de consilierii de probaţiune (aşa cum am solicitat instanţei de judecată să constate), ci şi faţă de categoria profesională a magistraţilor.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în loc să prevină, să medieze, să investigheze, să constate şi să sancţioneze faptele de discriminare, ce face? Nimic altceva decât să creeze o nouă stare de discriminare prin emiterea unor puncte de vedere diferite la intervale scurte de timp.

În fața acestui vădit dublu standard, care pare să funcționeze îngăduitor doar cu anumite categorii profesionale din justiție, ne întrebăm, desigur, ce fel de combatere a discriminării mai e și asta. O „combatere” care favorizează de fapt fenomenul discriminării pe care ar trebui să-l combată…

*IDentitate profesională

Echipa SNGJ Dicasterial