România în an centenar!

București, 27 septembrie 2018, Adunarea generală a Uniunii Europene a Grefierilor (E.U.R.).

Asociația Grefierilor din România, este o asociație profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea,, care are în componența sa peste 5000 de membri, din totalul de 8000 de grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori și este constituită în scopul promovării intereselor profesionale ale membrilor săi, atât la nivel național, cât și internațional.

Potrivit Statutului Uniunii Europene a Grefierilor, prima organizație sindicală sau profesională dintr-un stat membru care aderă la E.U.R. va decide în viitor asupra cererilor de aderare formulate de alte organizații din acel stat membru, fără a ține cont de numărul membrilor pe care îi reprezintă.

Prima organizație înscrisă în E.U.R. din România este Federația Națională Sindicală Justiția, care are în componență aproximativ 150 de grefieri, preponderent grefieri arhivari și registratori și care este afiliată la Confederația Sindicală Națională Meridian, organizatoare a evenimentului și ”implicată constant în activități din zona dialogului social și a relațiilor industriale, dar și cu preocupări pentru promovarea Justiției (…)”.  💡 

La lucrările Adunării Generale a E.U.R. au confirmat participarea reprezentanți ai grefierilor din România (care? 🙄 ), precum și 60 de grefieri și alți parteneri din sistemul de justiție, înalți demnitari români, precum și peste 100 de specialiști din sistemul de justiție din țară și străinătate.

Marii absenți ai evenimentului, însă, au fost însuși Ministrul Justiției, Procurorul general al României și reprezentanții magistrați ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și reprezentanții organizațiilor profesionale ale magistraților și grefierilor.

În cadrul discursurilor purtate ”la nivel înalt”, unul dintre organizatorii evenimentului declara:

„(…) dorim noi să spunem că am organizat acest eveniment ca un schimb de idei, nu ca o demonstrație de reprezentativitate, pentru că, din păcate, discuția noastră în domeniul Justiției în România, este foarte politizată, suntem într-o bătălie de gherilă, să ne demonstrăm fiecare cât de importanți suntem, cât de relevanți suntem, ori, când vorbim despre grefieri, vorbim în primul rând despre profesie. Profesia este cea mai importantă, noi ne propunem să promovăm profesia de grefier (…).”

Cu toate că tema Conferinței internaționale organizate cu ocazia Adunării generale a E.U.R. a fost „Rolul grefierului și al Rechtspfleger-ului în parteneriatul pentru întărirea statului de drept și a unei justiții independente în serviciul cetățenilor în Europa”, discuțiile au vizat, pe scurt, ”incompetența funcționarilor statului” și ”lipsa de pregătire a oamenilor din ministere și instituțiile centrale, care nu sunt capabili să ia decizii, să-şi asume responsabilități și atunci trimit „totul” în Justiție”, iar, la un moment dat, s-a transformat într-o ședință de practică neunitară similară cu întâlnirile trimestriale ale magistraților pentru unificarea practicii… întrucât s-a discutat despre pronunțarea de hotărâri judecătorești contradictorii, pe aceeași speță și chiar de către același magistrat.

Or, dacă plecăm de la afirmația de mai sus, potrivit căreia:

„(…) când vorbim despre grefieri, vorbim în primul rând despre profesie. Profesia este cea mai importantă, noi ne propunem să promovăm profesia de grefier (…)”

Grefierii și-ar fi dorit să se poarte discuții pe următoarele teme:

– necesitatea elaborării unui nou statut pentru profesia de grefier care să corespundă realităților din instanțe și parchete, chiar și după modelul „rechtspfleger-ului”, având în vedere că intrarea în vigoare a noilor coduri a venit și cu un transfer de atribuții administrative de la magistrați la grefieri, fără a avea loc și o ierarhizare a funcțiilor; cu modificări de regulamente de ordine interioară prin care au fost ”suplimentate”, însă, atribuțiile acestora, fără a fi avută în vedere și o salarizare direct proporțională cu transferul acestor atribuții;

– subfinanțarea sistemului de justiție și necesitatea dotării cu aparatură modernă a instanțelor și parchetelor, precum și crearea unui mediu de lucru adecvat care să asigure un nivel ridicat de protecție și securitate a sănătății umane;

– condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea grefierii, respectiv arhivele supraaglomerate de dosare pline de bacterii și ciuperci, birourile fără ferestre și lumină naturală, în subsolul sau acoperișul clădirilor, fără mobilier corespunzător desfășurării activității și fără climatizare, în care sunt înghesuiți câte 12-13 grefieri;

– deficitul de personal cu care se confruntă, de ani de zile, instanțele și parchetele, demararea unei analize riguroase a necesarului de resurse umane la nivel național, cu consecința suplimentării corespunzătoare a schemelor de personal, cu precădere grefieri;

– salarizarea grefierilor români prin raportare la media europeană și faptul că mai mult de 70% dintre grefieri au o vechime în sistem mai mare de 25 de ani;

– necesitatea asigurării a cel puțin 2 grefieri la un magistrat, dacă avem în vedere că în Spania un magistrat își desfășoară activitatea cu sprijinul a 9 grefieri (conform comunicatului, au fost prezenți reprezentanți ai grefierilor din această țară).

Evenimentul s-a încheiat, grefierii au fost ”reprezentați” și ”promovați”.  ➡ 

Întrebarea care se desprinde în urma evenimentului este:

Ce soluții au fost identificate ca urmare a acestei Adunări generale și ce măsuri vor fi luate în concret în urma acestui eveniment pentru îmbunătățirea activității grefierilor din România?