Recent, mai multe soluții semnificative au fost pronunțate în cele 553 de dosare gestionate de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial care au ca obiect – majorarea cu 5% a indemnizațiilor de încadrare/salariilor de bază brute lunare, demonstrând impactul unui demers unic în istoria sistemului judiciar românesc.
Inițierea unui număr impresionant de 553 de excepții de neconstituționalitate de către SNGJ Dicasterial subliniază un eșec profund al Consiliului Superior al Magistraturii de a proteja interesele justiției și ale cetățenilor.
În acest context, analizăm cele două soluții care pun într-o lumină critică situația actuală.
Prima soluție: admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale
Pe scurt, instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că O.U.G. nr. 62/2024 ridică probleme de constituționalitate prin raportare la mai multe articole din Constituția României, printre care art. 1 alin. (4) și (5), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 24 și art. 124.
Prin suspendarea judecării pe fond a cauzei până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale, instanța recunoaște importanța clarificării regimului constituțional al ordonanței. Aceasta indică o criză instituțională în care actele normative sunt contestate pentru posibilele lor efecte negative asupra drepturilor fundamentale.
A doua soluție: Sesizarea directă a Curții Constituționale
O altă instanță a admis o cerere similară, sesizând Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile aceleași O.U.G. nr. 62/2024. Decizia a fost pronunțată pe 19 decembrie 2024, fiind pusă la dispoziția părților prin grefa instanței.
Această soluție confirmă caracterul controversat al O.U.G. nr. 62/2024. Faptul că instanțele au început (și vor continua în toate celelalte 551 de dosare) să sesizeze Curtea Constituțională pe aceleași dispoziții arată o problemă sistemică în procesul legislativ, precum și lipsa unui control real din partea autorităților competente.
Aceste soluții sunt rezultatul unui demers fără precedent inițiat de SNGJ Dicasterial, care a depus 553 de excepții de neconstituționalitate. Aceasta reflectă nu doar o criză a actului de justiție, ci și o lipsă de asumare din partea CSM-ului, care ar fi trebuit să intervină pentru a proteja principiile statului de drept.
Prin lipsa de acțiune, CSM-ul a permis escaladarea unei situații care acum afectează credibilitatea întregului sistem judiciar. Rolul de garant al independenței justiției nu a fost exercitat eficient, ceea ce a dus la nevoia unei mobilizări masive din partea SNGJ Dicasterial pentru a corecta abuzurile sistemice.
Cele două soluții recente demonstrează o problemă profundă în arhitectura statului de drept din România.
Ele evidențiază nu doar nevoia de reformă legislativă, ci și necesitatea unei responsabilizări mai mari a instituțiilor precum CSM.
Rămâne de văzut dacă deciziile Curții Constituționale vor aduce claritatea necesară și dacă instituțiile statului vor învăța lecțiile impuse de acest context dramatic.
*IDentitate profesională!
Echipa SNGJ Dicasterial