Guvernul României a adoptat, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, un pachet de modificări legislative menite să consolideze protecția salariaților împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă. Aceste modificări sunt de interes direct pentru personalul auxiliar de specialitate, personalul conex și personalul contractual din instanțe și parchete, categorii profesionale reprezentate de SNGJ Dicasterial.

Noile reglementări transpun în legislația națională prevederile Convenției OIM nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024, și introduc obligații concrete și sancțiuni ferme pentru angajatori.

Obligații clare pentru angajatori, inclusiv pentru ordonatorii de credite din sistemul judiciar

Prin modificarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, angajatorii – inclusiv instanțele și parchetele, în calitate de instituții publice angajatoare – au la dispoziție 90 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru a-și adapta regulamentele interne și procedurile administrative.

În mod expres, noile obligații vizează:

• introducerea în regulamentele interne a unor reguli clare privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii, precum și a riscurilor psihosociale asociate;
• identificarea și evaluarea riscurilor de violență și hărțuire, realizată împreună cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentanții salariaților;
• informarea și instruirea efectivă a personalului cu privire la riscurile identificate, măsurile de prevenție, drepturile și obligațiile tuturor participanților la procesul de muncă;
• adoptarea unor politici interne care să includă mecanisme confidențiale de raportare a faptelor de violență și hărțuire.

Nerespectarea acestor obligații atrage sancțiuni contravenționale cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei, aplicabile după expirarea termenului de 90 de zile.

Protecție extinsă pentru salariați, inclusiv în afara sediului instituției

Prin modificarea Codului muncii – Legea nr. 53/2003, protecția împotriva violenței și hărțuirii este extinsă la toate situațiile în care salariatul își desfășoară activitatea sau se află în legătură cu munca, inclusiv:

• toate spațiile publice și private care pot constitui loc de muncă;
• spațiile de odihnă, servire a mesei, grupurile sanitare, vestiarele puse la dispoziție de angajator;
• deplasările în interes de serviciu, activitățile de formare profesională, evenimentele sau activitățile sociale legate de muncă;
• comunicările online legate de activitatea profesională.

Aceste clarificări sunt deosebit de importante pentru personalul din instanțe și parchete, unde relațiile ierarhice, volumul de muncă, presiunea termenelor și comunicarea electronică pot genera situații de abuz sau hărțuire.

Măsuri concrete de protecție pentru victime

Legislația introduce obligații explicite pentru angajatori în vederea protejării victimelor violenței și hărțuirii, printre care:

• protecția victimelor împotriva oricăror represalii, presiuni sau abuzuri ulterioare;
• respectarea strictă a dreptului la viață privată și a confidențialității procedurilor;
• posibilitatea modificării temporare a locului sau felului muncii, cu acordul salariatului, în situații de pericol iminent;
• acordarea de zile libere plătite pentru victime, atunci când nu este posibilă nici modificarea locului de muncă, nici telemunca.

Pentru nerespectarea acestor măsuri, sancțiunile sunt semnificative, cu amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei.

Rol extins pentru Inspecția Muncii

Totodată, prin modificarea Legii nr. 108/1999, sunt extinse competențele inspectorilor de muncă în ceea ce privește investigarea faptelor de violență și hărțuire la locul de muncă, inclusiv în instituțiile publice.

SNGJ Dicasterial salută acest demers legislativ, însă subliniază că aplicarea efectivă a legii în instanțe și parchete este esențială. Nu este suficientă adoptarea unor texte normative; este necesară:

• implicarea reală a sindicatelor în evaluarea riscurilor;
• adoptarea unor proceduri interne funcționale, nu formale;
• protejarea reală a salariaților care semnalează abuzuri.

Organizația noastră sindicală va monitoriza atent modul în care aceste obligații sunt implementate de conducerile instanțelor și parchetelor și va interveni ori de câte ori drepturile personalului auxiliar de specialitate, conex și contractual sunt încălcate.

Demnitatea la locul de muncă nu este un privilegiu, ci un drept fundamental.

*IDentitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial